Monthly Archives: November 2010

Youth in an european democracy

Standard

O societate democratică are la bază valori  fundamentale datorită  cărora prin larga participare a cetăţenilor la viaţa publică  se asigură dezvoltarea şi modernizarea sa.  Egalitatea în faţa legii, toleranţa, respectul şi competiţia dreaptă, teoretic,  reprezintă cele mai însemnate principii după care fiecare societate se ghidează.  Evenimentele marcante  din epoca ce o trăim debusolează tot mai des tinerii cu privire la conceptul de democraţie, nereuşind să o înţeleagă şi să se orienteze după   veridica lozincă.

Cei ce mai tarziu vor educa la rândul lor noile generaţii în spiritul celor menţionate anterior au  fost implicaţi  în data de 5- 20 octombrie în cel mai recent proiect de tineret  găzduit de oraşul nostru, “Youth in an european democracy” . Între primaria Rimnicu Sărat  şi cea a oraşului Oreahovo,Bulgaria a fost realizat un parteneriat în urma căruia  18 tineri din fiecare tară participantă au conlucrat descifrând astfel căile de organizare şi conducere politică actuală.Modul de desfăşurare  al activităţilor dincolo de graniţa a fost monitorizat de o delegaţie formată din: vice-primarul Sorin Cîrjan, consilierul Alexandu Mânzala, profesoara de limbă latina Violeta Vâlcu şi Horohai Georgiana, responsabilă pentru departamentul de resurse umane.  Însa rolul acestora nu s-a limitat doar la atât ci din contra au facut cunoscute celor prezenţi noţiunile de administraţie publică şi pregatire a campaniilor electorale. Desigur, atribuţiile mass-mediei au fost esenţiale pentru parcurgerea pas cu pas a activităţilor prevăzute în program.

Implicarea de care au dat  dovadă şi responsabilitatea cu care şi-au asumat îndatoririle au putut fi văzute în cadrul şedinţei de consiliu din data de 19 octombrie, şedintă ce a fost transmisă în direct de postul local.  Participanţii au prezentat  cinci proiecte de hotărâre, fiecare cu o tematică diferită, care ulterior au fost dezbătute şi analizate alături de consilierii locali. Diferenţele existente între sistemele de guvernare şi formele de administrare ale celor două tări nu au putut fi considerate impedimente în rândul participanţilor, din potrivă, datorită rezultatelor avute putem susţine că participanţii au lucrat pe poziţii egale şi totodată şi-au mobilizat gândirea cu privire la  importanta tinerilor în viata politică.

Micul jurnalist

Standard

Între  5 mai şi 5 decembrie 2010 s-a desfăşurat proiectul local ” Micul jurnalist” . În ultimul timp întâlnim tot mai des ştiri senzaţionale, cele mai multe dintre ele respectând regula celor 3 ” s ” ( sânge, sex, scandal). Dar < senzaţional > nu înseamnă mereu < adevăr >, cele mai multe din actualele editoriale trecând peste sursă şi expunându-şi propria opinie, fapt care conduce către dezinformare. Consider ca pentru a întocmi o ştire bună este indispensabilă intuiţia, folosind termeni din mass-media e necesar flerul jurnalistic, să fi capabil să alegi şi să reflectezi asupra impactului pe care îl va avea viitoare ştire. De asemnea nu trebuie omise următoarele aspecte: concizie, veriticitate, actualitate, originalitate, proximitate spatială/ temporală, natura actorilor implicaţi. În cel din urmă aspect enunţat subliniez antiteza creată  între o personalitate şi omul obişnuit. Pe parcursul acestor luni, cei 26 de tineri s-au familiarizat cu tainele jurnalismului prin aplicare de metode şi tehnici non-formale. Micii jurnalişti au învătat pe rând, în cadrul activităţilor planificate şi implementate, secretele meseriei de jurnalist, realizând materiale de calitate, dezvoltându-şi competenţele şi legând prietenii bazate pe respect şi corectitudine, contribuind astfel la coeziunea socială, concept dezvoltat în cadrul Uniunii Europene. Prin implicarea în activităţi şi prin elaborarea de materiale în mass-media locală au adus plusvaloare comunităţii locale conştientizând rolul tinerii generaţii în viaţa economico-socială, cetăţenia activă şi cea europeană.

Activitate outdoor, reportajul

Workshop, procesarea informaţiilor

Workshop, design de ziar, realizarea graficii suplimentului de TiA

Activităţi de destindere indoor, energizer

Evaluare non-formală, smile face

Judeţul Slam Rîmnic

Standard


Voluntarii asociaţiei nu s-au dat înlături nici de la  evenimentele culturale desfăşurate în oraşul nostru. Printre acestea se numară şi lasnsarea celui de-al treilea volum al monografiei vechiului judet Rîmnicul Sărat a lui Valeriu Nicolescu. Domeniul în care acesta a activat cu precădere, a fost cel istoric.  Responsabil de arhivele Rîmnicului, ce îşi aveau sediul în fostul penitenciar, a activat  pe o perioada de şase ani, timp în care impulsionat şi de pasiunea pentru această specialitate a reuşit să strângă material pe baza cărora a realizat până în prezent un număr de aproape 30 şi ceva de volume cu lucrări monografice, motiv pentru care a fost numit şi cetăţean de onoare al oraşului Buzău.

Se simţea nevoia unei astfel de cărţi sau a fost doar o dorinţă de-a dumneavoastră?

În primul rând că eu lucrând la arhive n-am văzut niciun râmnicean, niciun profesor din Rîmnic, în afară de cei care îşi dădeau lucrările de grad sau de licenţă să vină să cerceteze în fugă, pentru că totul se făcea în timpul dumnealor liber, aveau o singură metodică. Dar pentru mine a fost o pasiune şi pentru că pasiunea s-a materializat în numărate informaţii, atunci sper sfârşitul activităţii la muzeul judeţean le-am şi conceput ca lucrări şi astfel s-au născut cele 6 volume de istorie ale Rîmnicului. Celelalte trei sunt deja în calculator aproape gata, dar la învăţământ sper exemplu mai adaug pentru fiecare şcoală în parte mai multe amănunte.

Data lansării cărţii a fost întâmplătoare?

Nu. 8 septembrie 1439 este primul document cunoscut oficial, păstrat, posibil să existe şi altele mai înaintate, dar primul  document care atestă existenţa târgului Rîmnic. Deci emitentul permitea negustorilor din Liov, Polonia, şi Moldova să vină să facă comerţ în Muntenia şi să ia vamă cum lua şi în alte părţi. Deci era atestat şi ca târg şi ca punct de vamă şi târg de margine al Munteniei.

Căror cititori le este adresată această carte?

Tuturor celor care vor să ştie despre istoria Rîmnicului. Şi în primul rand celor  tineri care trebuie să cunoască ce a fost ca să ştie pe ce stau pentru că aşa spune istoria: ” Cartea  este o carte a trecutului pentru prezent şi viitor”.

Ce tiraj au avut volumele anterioare?

Primul ( la 500 de exemplare) a fost sponsorizat de domnul primar integral, deci a fost o contribuţie particulară, al doilea de 200 de exemplare şi al treilea tot de 200 de exemplare. În funcţie de valoare editării.

Cam în cât  timp  vor apărea şi celelalte trei volume?

În fiecare an. Deci dacă ar avea bani primaria ar putea să le scoată şi începând de mâine dar pentru că situaţia financiară este aşa cum este, atunci va apărea la anu cu prilejul aniversării iar a unui număr de ani de la prima atestare documentară, peste un an şi iar peste înca un an.

Universitatea de vara

Standard

An de an la Rimnicul Sărat se tine proiectul demarat de Institutul Investigării Crimelor Comunismului în România. În 2010 programul a ajuns la ediţia  a IV-a în cadrul căruia au participat studenţi din anii I-V de la facultăţile de istorie, ştiinţe politice, filosofie, sociologie, jurnalistică, litere, drept, teologie de la Universităţile de Învăţământ Superior din România. O parte din voluntarii asociatiei, pasionati in mod special de istorie, au asistat la deschiderea oficiala de la fostul penitenciar,  unde au existat  prelegeri susţinute de cercetători, cadre didactice din ţară, dar şi din străinătate( Belgia- Jean-Claude Polet, Republica Moldova- Igor Caşu, Suedia- Ulrich Schacht, Germania- Thomas Dahnert).

Familiarizarea şi conştientizarea  în rândul tinerilor cu privire la evenimentele post-decembriste reprezintă principala idee de unde s-a pornit. Societatea românească încă se izbeşte de vechi concepţii care continuă să ruleze odată cu trecerea anilor iar o bună informare asupra atrocităţilor din aceea vreme este cel dintâi pas ce poate impulsiona înlăturarea lor. Simina Bănică, cercetător şi curator, una dintre persoanele invitate de către membrii institutului pentru a participa la “ Universiatetea de Vară” îi numeşte “nostalgici” pe aceeia care regretă vechiul regim.

“ Aceşti nostalgici de care vorbim uneori aşa cu condescendenţă nu vor mai fi multă vreme printre noi şi ceea ce ne rămâne până la urmă este o poveste pe care fiecare dintre noi o filtrăm, acum depinde de cum înţelegem să facem lucrul acesta. Dacă acceptăm să ascultăm o singură poveste sau două, trei, patru ca să ne facem o parere. Mi se pare că tinerii sunt mult mai receptivi acum şi nu mai primesc de-a gata poveştile aşa cum li se dau . Chiar şi muzeele  în general sunt locurile unde tinerii au devenit  mai activi  şi din nou trebuie să le spui o altfel de poveste să-i atragi altfel, să le pui intrebari, să-i lasi să-si construiască singuri itinerarii.“

Povestea le-a fost spusă într-un mod diferit datorită persoanelor care au fost invitate, dar activităţile nu s-au deosebit prin ceva anume faţă de cele din anii trecuţi. Studenţii au participat la dezbateri, au luat interviuri râmnicenilor şi au realizat activităţi de workshop. Tematica principală pentru înfăptuirea celor menţionate anterior a fost: “ imaginea închisorii de la Râmnicu Sărat în memoria colectivă”. De asemenea au căutat să culegă informaţii despre monumentele din oraş care fac referire la aceea perioadă. Aici enumerăm: Obleixul ridicat în memoria lui Cornelui Coposu, complexul statuar din “Parcul Mare”, recent inaugurat, şi au ajuns şi în zona Sinagogii şi a Casei Lupescu.

Întrebându-l pe Cercet. dr. Cosmin Budeancă, expert, departamentul Ideologie-Cultură, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc  despre scopul proiectului , daca acesta este atins de fiecare dată, daca tinerii participanţi sunt familiarizaţi cu particularităţile regimului comunist iată ce a răspuns:

“Da, noi credem că da. Şi faptul că a existat un interes şi în anii anteriori şi anul acesta, ne-au mobilizat să mergem mai departe cu acest proiect. În egală măsură întrebarile pe care ei le pun, le adresează lectorilor ne dau convingerea că există încă un interes în rândul lor şi faptul că o parte dintre ei au revenit în anii următori, şi s-au orientat pentru lucrări de licenţă, masterat sau chiar de doctorat spre tematici legate de perioada comunistă ne dau certitudinea că ceea ce s-a intamplat aici nu a ramas fără ecou. Să mă exprim metaforic, o sămânţă care ulterior a dat roade.”

Întregul program educaţional ce se desfăşoară an de an la Râmnicu Sărat poate fi considerat o adevarată lecţie de istorie. Nelegiuirile, traumele, şi terorile la care erau supuşi zilnic detinuţii nu trebuie şterse din memorie precum o amintire neplacută ci reţinute şi povestite spre a li se oferi caracterul de anormal şi irepetabil.

Beyond humor into discrimination

Standard

10 – 18 iulie 2010, Cabana Nora – Paltiniş

Traim într-o lume plină de snobism încât nu mai contează ceea ce simţim,ceea ce vrem.Ideiile personale pot părea banale sau depăşite iar de teama unui eşec preferăm să păstrăm tăcerea. Adoptăm modelul ţărilor dezvoltate,globalizarea făcându-şi simţită prezenţa. Insă aceasta globalizare nu atrage asupra sa doar aspecte pozitive. Reclame, modă, filme,  spoturi electorale, emisiuni ş.a.m.d toate sunt după  un alt model care teoretic, tind către perfecţiune.  Cu voie sau fară, ele ne influienţează existenţa, modul de a gândi, de a actiona. Dorinţa de reuşită  găsita în mulţi dintre noi ne modelează în aşa fel încat să ajungem să ne jucăm în  cel mai mizer mod posibil cu sentimentele, trăirile, emoţiile atât de specifice oricărei fiinţe umane, totul în încercarea de a deveni cel mai bun prototip realizat vreodată. Din cauza acestor aspecte atât în context naţional cât şi multi-naţional se observă prezenţa constantă a manifestărilor  rasiale , xenofobice, şi  a atitudinilor discriminatorii care nu fac altceva decât să ducă către excludere.  Beyond humor into discrimination, proiect ce s-a desfăşurat în data de 6-13 august 2010 la Păltiniş, judeţul Sibiu,  şi-a propus ca prin intermediul activităţilor de tip workshop, brainstorming, lucrul in echipa, jocurile de rol şi stand-up comedy să promoveze cel putin acel strop de toleranţă care trebuie să existe,  pentru a ne permite să progresăm şi ulterior să creeze o coeziune între  tinerii din Uniunea Europeana.  Cei 30 de participanţi  au provenit din următoarele ţări: Azerbaijan, Israel, Turcia, Italia, Danemarca şi România.

This slideshow requires JavaScript.

Cultural Heritage- International Passport

Standard

10 – 18 iulie 2010, Rîmnicul Sarat

După vizita de planificare în avans din data de 18-20 iunie , Rîmnicul Sărat a găzduit proiectul Cultural Heritage- lnternational Passport pe o perioadă de opt zile.  Prejudecaţile rasiale,  xenofobismul şi intoleranţa între tinerii din naţiuni diferite fiind depaşite şi creându-se o legatură  plină de respect şi prietenie.  Promovarea tradiţiilor fiecărei tări în serile interculturale,  activităţile în care cei 42 de tineri au fost implicaţi  şi  modul lor de desfăşurare  au reprezentat preambulul spectacolului final din data de 17 iulie 2010 din incinta Casei de Cultură.  Cele 6 ţări participante:  Germania,  Italia, Polonia,  Bulgaria,  Turcia si România au împartaşit o parte din specificul tării lor publicului râmnicean.

O scurtă călătorie,  pornită din dorinţa unui vrăjitor de a-şi crea o lume proprie a unit pe aceeaşi scenă figuri reprezentative.  Lupta incipientă dintre  eroii principali, Cezar şi Sultanul Baiazid a reprezentat punctul de plecare pentru următoarele destinaţii.  Amiciţiile create şi peripeţiile prin care au trecut  Ludwig van Beethoven, Nicolaus Copernicus,  Hristo Stoicikov,  Michael Schumacher,  Constantin Brancus şi George Enescu au eliminat, după spusele participanţilor, sentimentele ranchiunoase sădite înlăuntrul lor de-a lungul timpului.  Datorită rezultatelor pe care l-a avut proiectul, putem sustine  că participanţii au lucrat pe poziţii egale,  şi totodată şi-au mobilizat gândirea cu privire  la obiceiurile şi religiile fiecărei naţiuni, lăsând izolate ideiile preconcepute.


This slideshow requires JavaScript.



Cultural Heritage – International Passport VPA

Standard

18 – 20 iunie 2010, Rîmnicul Sarat

Luna iunie a fost marcată de vizita de planificare în avans a câte doi lideri din fiecare ţară participantă la proiectul Cultural Heritage – International Passport  (România, Turcia, Germania, Italia, Bulgaria, Polonia şi Portugalia, promotor care ulterior şi-a anunţat neparticiparea la schimbul de tineri).  Pe parcursul acestei acţiuni de două zile,  s-au purtat discuţii referitoare la modul efectiv de implementare  a întregului proiect şi a responsabilităţilor fiecărui grup.