Proiectul internațional care a adus Soarele la Râmnicu Sărat

Daniela Strâmbei – manager de proiect

Luna aprilie a adus la Râmnicu Sărat trei serii de participanți din proiecte internaționale cu gazde diferite: organizațiile de tineret ONIX, ATCE-Speranța Râmniceană și Primăria Podgoria.

                ATCE-SR a inițiat în octombrie 2012 o idee care urmărea să adune 36 de participanți din România, Turcia, Albania, Italia, Germania și Moldova pe meleaguri râmnicene, în perioada 19-28 aprilie, pentru a lua parte la o serie de ateliere de lucru ce abordau discriminarea cu specificitate pe anumite tipuri de discriminare manifestate mai puternic în fiecare țară implicată. Ținta noastră era să creăm contextul în care tinerii să împărtășească informații, opinii, experiențe pentru ca toți să înțelegem mai bine ce declanșează discriminarea și cum putem acționa noi ca tineri pentru prevenirea ei. Pe numele lui “Solidarity and Understanding between Neighbours SUN” (Solidaritate și Înțelegere între Vecini SOARE), proiectul a fost organizat în contextul Programului Tineret În Acțiune și finanțat de Comisia Europeană.

                Acum, după implementarea activităților internaționale la Centrul de Tineret FORTES, după cunoașterea colegilor din țările partenere, după interacțiunea cu școlăreii de la Grădinița “Orizont”, unde doamna Nina Beldie ne-a invitat cu mare drag, după organizarea carnavalului în parcul mare din Râmnicu Sărat, pot spune că ne-am atins obiectivele. Și soarele chiar a venit în proiect; după zile înnorate, noi ne-am bucurat de soare la activitățile outdoors.

                Tinerii participanți au venit deschiși pentru a împărtăși situația din țara sau din comunitatea lor, ceea ce a ajutat la construirea sentimentului de apartenență la spațiul european ca spațiu comun; a dispărut preconcepția cum că există “țări cu probleme” și “țări perfecte fără dificultăți”. Am descoperit împreună ce ne leagă că nevoi umane și ca eforturi de a respecta drepturile omului și de a promova toleranța și acceptarea diversității.

                Una dintre cele mai importante sesiuni a fost cea în care tinerii de naționalități diferite au avut de pregătit câte un interviu pentru anumite persoane din comunitate care lucrează cu grupuri și mase de oameni pentru a descoperi realitatea locală din perspectiva unor oameni care, prin natura muncii lor, reușesc să obțină o imagine de ansamblu. Astfel, echipele au intervievat următoarele persoane: Sorin Cîrjan (Viceprimar Municipiul Râmnicu Sărat), Nina Beldie (educatoare și consilier local), Emilian Burlacu (director Poliția Locală), Violeta Vîlcu (manager “Casa de Cultură Florica Cristoforeanu”, profesor la Liceul Teoretic Ștefan cel Mare), Mihaela Popescu (director SPAS), preotul David (preot în religia creștin-ortodoxă la parohia din cartier Sârbi), Forțu Macovei (director economic Primăria Râmnicu Sărat), Manuela Davidoiu Vagyaș (secretar delegat Municipiul Râmnicu Sărat), Marian Neaţă (consilier local), Nicolae Bratu (profesor la Colegiul Național Alexandru Vlahuță). Tinerii străini au învățat să întrebe ce îi interesa în limba română iar invitații noștri și-au expus opiniile și experiența pe respectivele întrebări. La finalul sesiunii de interviuri, participanții au fost foarte satisfăcuți de faptul că proiectul i-a adus în contact cu realitatea și cu persoane atât de variate, au înțeles mai bine o parte din cultura locală și au fost recunoscători că invitații noștri și-au făcut timp pentru a-i cunoaște.

                O altă activitate motivațională a fot cea în care, pe echipe, ne-am imaginat comunitatea ideală în care am vrea să trăim și care ar putea fi rolul nostru în construirea acelei comunități. Concluzia a fost că acea comunitate nu este o utopie și că noi, prin propriile capacități și interese putem contribui la transformarea societății în care trăim în acel oraș sau acea țară în care oamenii sunt toleranți și relațiile interumane sunt bazate pe respectarea libertății proprii și a celorlalți.

                Prin interacțiune, activități de educație non-formală, joc și deschidere către nou, cei 36 de voluntari au ajuns să își demitizeze anumite opinii formate din lipsă de informație, să fie mai deschiși către interacțiune și să considere diversitatea ca o proprietate firească a lumii.

                Personal, îmi amintesc că la carnaval am lucrat cu mulți copii în parc, dintre care unul m-a întrebat de ce eram noi îmbrăcați în acel mod, întrebare justificată, de altfel, din moment ce noi întruchipam diferite personaje care sunt în unele cazuri subiect al discriminării. L-am întrebat dacă vedea două persoane identice în grupul nostru. După ce mi-a spus că nu vedea doi la fel, i-am explicat frumusețea diversității și cum valoarea noastră adăugată în abundența și minunăția lumii vine tocmai din faptul că suntem diferiți. Ce-ar mai fi dacă toți am semăna unul cu celălalt? La care puștiul de aproximativ 4 ani a răspuns “Nu ar fi frumos, am fi toți copii (replici) și nimeni nu ar fi original”.

                Dacă un tânăr de 4 ani înțelege că bogăția și puterea lumii vine din complementaritate și diversitate, eu am speranță că generațiile care urmează se vor dezvolta frumos și vor crește o lume mai pozitivă și mai deschisă și că SOARELE va fi dat mai departe.