Monthly Archives: March 2014

O MĂRTURISIRE PENTRU RÂMNICENI – VLAHUL MENELAS CHIRCU

Standard

imagesLa terminarea celui de-al Doilea Război Mondial aveam şapte ani şi jumătate. Când comuniştii l-au arestat pe tatăl meu, profesor de matematică, aveam unsprezece ani. Mama mea, profesoară de latină, a fost dată afară din învăţământ când mă pregăteam să intru în clasa a IX-a.
La eliberarea tatălui meu după cinci ani de detenţie fără condamnare, dintre care ultimii doi ani la canal, la Capul Midia, eram în clasa a X-a. Înainte de momentul intrării mele în facultate, amândoi părinţii făceau parte din personalul unei uzine din oraş.
Care era una din spaimele majore ale ale acelor ani, tânăr fiind în faţa vieţii? Desigur, cum să-ţi alcătuieşti autobiografia, cum să minimizezi funcţiile deţinute de rudele apropiate, cum să neglijezi unele rude incomode din punctul de vedere al epocii în care trăiam. A rezultat astfel o teamă continuă pentru noi cei tineri de a nu fi descoperiţi ca fiind membri ai unei familii cu antecedente politice din zona partidelor istorice, din zona persoanelor cu funcţii publice înainte de 1945, având rude în străinătate sau care s-au bucurat de o oarecare notorietate socială. Pe parcursul celor patruzeci şi cinci de ani am reuşit astfel să ne izolăm unii de alţii şi iată, familii întregi nu au mai fost capabile să rămână unite prin sentimentul familial.
Îmi aduc aminte de unchiul meu, Radu Chircu. El a început cam prin anii ’70 să reia relaţiile de familie, vizitând-o mai întâi pe mama mea. Ea m-a îndemnat pe mine şi pe soţul meu să-l întâlnim la fostul restaurant „Cina” din Bucureşti, unde, în 23 februarie, avea loc, în fiecare an, reuniunea inginerilor absolvenţi ai Politehnicii din Timişoara. M-a impresionat foarte mult atunci când l-am întâlnit prima oară, alura sa distinsă, calmă, un om înalt, cu mustăţi răsucite. Ne-am întâlnit apoi de mai multe ori şi întotdeauna povestea ceva despre trecutul familiei. Cu multă tristeţe mărturisesc că nu am plecat urechea cu atenţia care ar fi trebuit la istorisirile sale, ba chiar ar fi trebuit să iau note, întrucât eram foarte departe sufleteşte şi în timp de ceea ce povestea. Aşa se face, de exemplu, că după 1990, la o întâlnire a membrilor familiei Cantacuzino, străduindu-mă să aflu ce era cu ramura Râfov a acestei familii despre care apucase să-mi povestească, am găsit pe cineva care mi-a spus: da! Radu, sigur, vino odată să vorbim. N-am mai apucat, persoana a decedat curând după aceea.
Aceasta este cea mai gravă consecinţă a acelor vremuri pe care le-am trăit: am pierdut legăturile de familie! Rudele în vârstă au murit, unele au părăsit ţara, nu mai ştiam unii de alţii. Cât mai trăiau încă, mărturisesc că nu am tratat aşa cum se cuvenea problema relaţiilor de rudenie, nu mi-am fixat reperele arborelui genealogic, iar uneori nici rudele în vârstă nu mai păreau interesate să povestească, lehamitea vremurilor aspre trăite fiind prea mare.
S-a întâmplat însă, după 1990, că am fost trezită la realitate şi am reuşit, într-o măsură mult prea mică, să pătrund în istoria familiei mele. De exemplu, prin vizionarea unui episod din serialul documentar „Memorialul durerii”, l-am văzut şi am aflat câteva amănunte din viaţa fratelui unchiului Radu Chircu, Menelas.
Recent am vorbit la telefon cu o rudă stabilită în Germania, descoperită tot după 1990 şi care mi-a povestit: „Am fost la Râmnicu Sărat pe când aveam 14 ani. Ce m-a inpresionat cel mai mult a fost că pereţii casei fraţilor Chircu erau tapetaţi cu tablouri de Nicolae Grigorescu. Păcat că alţii s-au înfruptat cu unele din ele.”
Menelas Chircu senior din Râmnicu Sărat era căsătorit cu o verişoară a bunicii mele din partea mamei, din familia Negulescu, ce a dat unul din foştii prefecţi de Prahova. Am aflat mai apoi, în anii ’90, cu ajutorul unor cunoscuţi, că Menelas Chircu senior a fost deputat în două legislaturi, din partea Partidului Conservator, înainte de Primul Război Mondial. Ce aflasem însă înainte de ’90 chiar de la Radu Chircu, unul din cei doi fii ai lui Menelas Chircu, a fost despre Asociaţia de jocuri naţionale „Chindia”. Înfiinţată încă în 1912, această asociaţie a menţinut vie tradiţia românească a jocului şi costumului naţional şi a activat până la cel de-al Doilea Război Mondial. Atât Radu, cât şi Menelas jr., cei doi fii, erau şi ei, în tinereţe, membri ai echipei de dansuri.
chircu1Menelas Chircu senior a rămas cunoscut şi prin prietenia ce a arătat-o şi a primit-o din partea unor nume mari ale culturii române: pictorul Nicolae Grigorescu, poeţii Alexandru Vlahuţă şi George Topârceanu, scriitorul Barbu Ştefănescu Delavrancea.
Un episod interesant pe care l-am aflat a fost legat de strădania sa de a instala în oraşul de pe Râmnic o statuie a poetului Vlahuţă. Se pare că orice iniţiativă are parte de piedici, în orice perioadă. Şi atunci, în 1921, la mai puţin de doi ani de la moartea poetului, a fost nevoie de o strategie pentru strângerea fondurilor necesare, pentru alegerea sculptorului, astfel că bustul a fost dezvelit abia în 1937.
Aceste câteva mărturii ce au răzbătut prin ani doresc să le împărtăşesc cititorilor mai tineri, odată cu tristeţea mărturisită deja pentru prea puţinele relaţii pe care le-am păstrat cu familia, atitudine ce a avut la bază teama. Acum, cred că e important să fie cunoscut desigur, mai ales de concetăţenii săi, ce au reprezentat Menelas Chircu şi familia sa în Râmnicu Sărat. Este util să nu fie date uitării personalităţile care au lăsat urme durabile în oraş, modelul lor de om, apropiat aşa de frumos de cultura românească.

Simina Dragomirescu

Etapa de vizibilitate Acţiunile proiectului Vlachs în Europe continuă

Standard

DSC_0036Acţiunea de vizibilitate din luna martie, a proiectului “Vlachs în Europe”, finanțat de Comisia Europeană prin programul Tineret în Acțiune, a fost sintetizată în două zile, prima operaţiune având loc pe data de 9 martie, iar ce-a de a doua pe 20 martie.

Aceste activităţi au avut loc la orele amiezii când mulţi cetăţeni activi se află în mişcare prin zona centrală a oraşului, astfel participanţii proiectului înarmaţi cu materiale de vizibilitate (flyere, cărţi poştale, pliante) i-au întâmpinat pe aceştia informându-i despre proiectul care va urma să aibă loc, explicând scopul, obiectivele, activităţile, tematica analizată, rezultatele aşteptate la finalul proiectului, finanţarea obţinută din partea Comisiei Europene şi informaţii utile despre noul DSC_0006program de finanţare al CE, Erasmus+. De asemenea au lipit posterele cu emblema proiectului, în ce-a de a doua operaţiune de vizibilitate voluntarii s-au întâlnit cu directorul Colegiului Naţional “Alexandru Vlahuţă” domnul Ambrinoc Costică acesta fiind foarte încântat de tematica proiectului, astfel dându-şi acceptul pentru lipirea unui poster al proiectului în avizierul şcolii.

Înarmaţi cu mult entuziasm şi o căldură sufletească caracteristică vârstei, tinerii au interacţionat cu cetăţenii, s-au pozat, au glumit au adus voia bună şi zâmbetul pe faţa acestora şi totodată s-au asigurat că informaţia transmisă a fost percepută bine.

DSC_0039Tatu Horaţiu Ștefan

Vizibilitate Vlachs in Europe

Standard

DSC_0115

          Acțiunea de vizibilitate și promovare a ultimului proiect finanțat de Comisia Europeană prin programul Tineret în Acțiune, ”Vlachs in Europe”, s-a desfățurat cu succes și multă voie bună în centrul Municipiului Râmnicu Sărat.

În cadrul acestei acțiuni tinerii ce fac parte din echipa ce va reprezenta Rm. Sărat, România în activitățile proiectului la Tulcea, în perioada 28 aprilie – 7 mai 2014, au transmis informații cetațenilor despre proiect, finanțarea obțiuntă din partea CE, au împărțit zâmbete și materiale informative: cărți poștale, flyere, pliante etc.

Râmnicenii au primit cu interes materialele de vizibilitate și informațiile despre proiect, unii dorind chiar să ajute la colectarea de informații despre vlahi, mai cu seamă că în orașul nostru au locuit două familii de vlahi, familii ce au făcut cinste localității râmnicene: CHIRCU și IARCA.

Pornim la drum încrezători și motivați, dornici de a asimila cât mai multe informații vizavi de temă, dornici de a promova și conserva cultura vlahă în România și Europa, dornici de a pune umărul la dezvoltarea unei culturi europene bazată pe diversitate, înțelegere, respect și toleranță.

Angela Mădălina FERARU – lider de grup

Selecție participanți Vlachs in Europe finalizată!

Standard

Procedura de selecțsigle fortes si tiaie a participanților ce vor reprezenta ROMÂNIA, F.O.R.T.E.S Râmnicu Sărat, în cadrul proiectului ”Vlachs in Europe”, finanțat de Comisia Europeană prin programul Tineret în Acțiune a fost finalizata.

Comisia de selecție, formată din Grozea Giorgiana, Neculae Marius, Strîmbei Daniela, Ceparu Florin și Mateevici Volodea, a încheiat procesul de evaluare a formularelor de aplicație și de analizare a interviurilor, grupul român având următoarea componență:

  • Feraru Mădălina Angela – lider de grup;
  • Iacob Ionelia Dayana – participantă;
  • Gavrilă Aurelia Gabriela – participantă;
  • Toma Oana Rodica – participantă;
  • Tatu Horațiu Ștefan – participant;
  • Baciu Mădălin Dănuț – participant;
  • Vacalie Radu – participant de etnie vlahă;
  • Hristu Ionuț – participant de etnie vlahă;
  • Caranica Daniela – participantă de etnie vlahă;
  • Ciulifică Alexandra – participantă de etnie vlahă.

În lista de rezervă au fost selectați următorii:

  • Pleștiu Mihaela
  • Troscot Silviu
  • Petrache Georgian Valentin
  • Baciu Ionuț Robert
  • Iancu Florian David
  • Tomulescu Stefania

Persoane resursă:

Grozea Giorgiana – manager de proiect;

Selegian Ștefania – interpret;

Neculae Marius – lector;

Constantinescu Maria – staff suport;

Eventualele contestații vor fi depuse online pe adresa fortes.rms@gmail.com  până pe data de 05.03.2014, orele 24:00 și soluționate de echipa de proiect până pe data de 07.03.2014, orele 12.00.

Vă mulțumim pentru aplicații și vă urăm mult succes în activități!

Echipa F.O.R.T.E.S – Vlachs in Europeparteneri vlahi

Deadline inchis!

Standard

Deadline-ul pentru depunerea formularelor de aplicare pentru proiectul “Vlachs in Europe” finantat de Comisia Europeana prin programul  Tineret in Actiune este inchis!

In urma analizarii formularelor de aplicare primite pana astazi, 2 martie 2014, ora 00.00, comisia de selectie formata din Volodea Mateevici, Marius Neculae, Giorgiana Grozea, Daniela Strimbei si Florin Ceparu, a selectat un numar de 13 tineri* pentru a participa la  etapa finala a selectiei- interviul!

Acesta va avea loc la Centrul de Tineret F.O.R.T.E.S, marti, 04 martie 2014, ora 10.00. Sunt rugati sa vina pentru a participa la interviu urmatorii:

Iacob Ionelia Dayana

Troscot Silviu

Feraru Angela Madalina

Tatu Horatiu Stefan

Gavrila Gabriela Aurelia

Petrache Georgian Valentin

Toma Oana

Baciu Ionut-Robert

Plestiu Mihaela

Iancu Florian David

Maria Constantinescu

Tomulescu Stefania

Baciu Madalin Danut

 

 

*Cele 13 formulare au fost selectate dintr-un total de 20 de formulare primite pe adresele de email mentionate in anunt.

** In urma protocolului stabilit cu Societate Culturala Aromana, in proiect vor participa si 4 tineri vlahi, fara a mai trece prin etapa preliminara a interviului.

 

In urma discutiilor de la interviu se vor selecta 5 tineri ramniceni, alaturi de cei 4 tineri vlahi si un lider de grup – echipa ce va reprezenta Romania si FORTES in proiectul Vlachs in Europe din perioada 28 aprilie-7 mai, ce se va desfasura in Tulcea, Romania!

 

Echipa F.O.R.T.E.S- “Vlachs in Europe”

 

 

Performanțe românești – Halep un nume cu răsunet mondial

Standard

Şii… am câştigat!

Asta era pe buzele roSimona Halep Gorgeousmânilor care au urmărit turneul de la Doha. Simona Halep a reuşit să câştige unul dintre cele mai importante turnee WTA. În sfârşit ne bucurăm că suntem români, nu mai aruncăm scuze penibile tipice mentalităţii noastre “Aşa a fost să fie” şi nu mai ajungem la concluzia că “am jucat ca niciodată, am pierdut ca întotdeauna”.

(A) românca a câştigat, însă nu un meci, un turneu sau un popor care o iubeşte, pentru că asta avea deja, ci a câştigat un loc înalt în memoria noastră, în care penibilul, speranţele irosite, lehamitea şi hazardul şi-au făcut loc până la refuz în percepţia omului despre sportivul român. Aromânii (încă o dată, după Hagi şi mulţi alţii) ne-au dat exemplu că se poate, şi ne-au readus speranţa în tot ceea ce facem.Simona Halep

După câştigarea turneului, Simona a spus că îi place ce face, asta asigurându-i moralul şi încrederea şi că totul a fost “wow”. Dar şi munca ei până aici a fost wow, un copil fără copilărie, care de la 4 ani ţinea racheta, care atunci era cam de aceeaşi înălţime cu ea, în mână, şi arunca acea privire metalică dar caldă asupra mingiei cu care parcă se înţelege. Munca şi-a spus cuvântul, ea a preferat victoria şi munca în locul scuzelor şi a înfrângerii. Şi după înfrângeri nu se scuza ci spune realitatea, ceea ce s-a întâmplat cu adevărat, nu da vina pe soartă, pentru că ea şi-a făcut soarta ei.

Jucătoarea vlahă din Constanţa e pe 7 mondial, şi pe un trend ascendent însă nu se duce în bar să sărbătorească, ci se duce pe teren să facă ceea ce îi place, să mai fie “wow” din nou şi din nou, şi să lupte până la ultima minge.

Ea a ales să iasă din tipar şi să impresioneze, noi ce alegem??

 Silviu Troscot

Despre vlahi

Standard

Cine sunt Vlahii?

etyr_344Valahi este un “exonim”, adică o denumire străină dată de alte popoare, populațiilor romanizate din Europa Centrală și Răsăriteană, în stânga și în dreapta Dunării: românii, aromânii, meglenoromânii și istroromânii. Această denumire a fost preluată în limba română sub forma Vlahi, devenind și un “endonim” la Meglenoromâni sub forma Vlași. După crearea statului modern român acest termen devine denumirea preponderentă a aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, pentru a-i deosebi de Români.

Cum a apărut acest cuvânt?

Aromani_8Denumirea de «Vlahi» apare pentru prima oară în anul 976 în scrierile cronicarului grec Ioan Skilițes, în contextul confruntării Bizantinilor cu Primul Imperiu Bulgar, în cadrul căruia romanicii erau astfel desemnați în limba slavă. După Ioan Skilițes, cuvântul «Vlahi» este folosit de Ghiorghios Kedrenos și de Nichita Honiatis relatând Răscoala Asǎneștilor din 1185 împăratul Isaac Anghelos (1185-1195). Ulterior mențiunilor din Kedrenos și Honiatis, denumirea «Vlahi» se răspândește în documentele istorice europene din Evul Mediu sub diferite forme: Walachen (germ.), valaques (fr.), vlachs sau wallachians (engl.), velascos (sp.), velaci sau valacchi (ital.), volohi sau Włochy (rus., pol.), vlași (serb., bulg.), oláhok sau vláchok (magh.), vláhoi (neogr.), iflaklar (turc.) și variante (moshovlahi, kuțovlahi, mavrovlahi sau morlahi…). Înainte de 1991, istoriografia română nu a folosit niciodată exonimul «Valahi», nici pe cel de «Valahia» pentru Țara Românească; cel mult apăreau cuvântul Vlahi pentru romanicii sud-dunăreni, și cuvântul Vlahia în titulatura bisericească «Mitropolia Ungrovlahiei». Odată cu înmulțirea traducerilor de lucrări străine, a apărut obiceiul greșit de a folosi în limba română «Valahi» pentru Români înainte de 1859 și «Valahia» pentru Țara Românească.

Cine sunt aceşti Vlahi?

Românii, cunoscuți de asemenea și ca „dacoromâni” sau ca „ardeleni”, „bănățeni”, „maramureșeni”, „bucovineni”, „moldoveni”, „basarabeni”, „olteni”, „munteni”, „dicieni” („dobrogeni”), „timoceni” sau „transnistreni”, care trăiesc în România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria. Aromânii, cunoscuți de asemenea și ca „machedoni”, „macedoromâni”, „gramoșteni”, „fărșeroți”, „mețovoneni” sau „cuțovlahi”, care trăiesc în Grecia, Republica Macedonia, Albania, România, Bulgaria. Meglenoromânii, cunoscuți de asemenea și ca „megleniți” sau „mogleniți”, care trăiesc în nordul Greciei și sudul Macedoniei. Istroromânii, cunoscuți de asemenea și ca „cicieni” sau „istrieni”, care trăiesc în peninsula Istria din Croația de azi.

Cultura vlahilor

La fel ca și limba, legăturile culturale dintre «Vlahii» nordici (românii) și «Vlahii» sudici (aromânii) au fost rupte aproximativ în secolul X și de atunci au integrat influențe culturale diferite: cultura română are asimilări provenite de la slavi și mai târziu de la unguri și de la germani (mai ales în Transilvania), iar cultura aromână dezvoltată mai întâi ca o cultură pastorală, a fost influențată de culturile bizantină și greacă.

Religia vlahilor

Religia «Vlahilor» este predominant creștină ortodoxă, dar sunt unele regiuni unde sunt catolici (Istro-Românii din Croația), iar o minoritate din cadrul Megleno-Românilor sunt musulmani.

aroman

Gavrilă Aurelia Gabriela