Cine sunt Vlahii?

Valahi este un “exonim”, adică o denumire străină dată de alte popoare, populațiilor romanizate din Europa Centrală și Răsăriteană, în stânga și în dreapta Dunării: românii, aromânii, meglenoromânii și istroromânii. Această denumire a fost preluată în limba română sub forma Vlahi, devenind și un “endonim” la Meglenoromâni sub forma Vlași. După crearea statului modern român acest termen devine denumirea preponderentă a aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, pentru a-i deosebi de Români.

Cum a apărut acest cuvânt?

Denumirea de «Vlahi» apare pentru prima oară în anul 976 în scrierile cronicarului grec Ioan Skilițes, în contextul confruntării Bizantinilor cu Primul Imperiu Bulgar, în cadrul căruia romanicii erau astfel desemnați în limba slavă. După Ioan Skilițes, cuvântul «Vlahi» este folosit de Ghiorghios Kedrenos și de Nichita Honiatis relatând Răscoala Asǎneștilor din 1185 împăratul Isaac Anghelos (1185-1195). Ulterior mențiunilor din Kedrenos și Honiatis, denumirea «Vlahi» se răspândește în documentele istorice europene din Evul Mediu sub diferite forme: Walachen (germ.), valaques (fr.), vlachs sau wallachians (engl.), velascos (sp.), velaci sau valacchi (ital.), volohi sau Włochy (rus., pol.), vlași (serb., bulg.), oláhok sau vláchok (magh.), vláhoi (neogr.), iflaklar (turc.) și variante (moshovlahi, kuțovlahi, mavrovlahi sau morlahi…). Înainte de 1991, istoriografia română nu a folosit niciodată exonimul «Valahi», nici pe cel de «Valahia» pentru Țara Românească; cel mult apăreau cuvântul Vlahi pentru romanicii sud-dunăreni, și cuvântul Vlahia în titulatura bisericească «Mitropolia Ungrovlahiei». Odată cu înmulțirea traducerilor de lucrări străine, a apărut obiceiul greșit de a folosi în limba română «Valahi» pentru Români înainte de 1859 și «Valahia» pentru Țara Românească.

Cine sunt aceşti Vlahi?

Românii, cunoscuți de asemenea și ca „dacoromâni” sau ca „ardeleni”, „bănățeni”, „maramureșeni”, „bucovineni”, „moldoveni”, „basarabeni”, „olteni”, „munteni”, „dicieni” („dobrogeni”), „timoceni” sau „transnistreni”, care trăiesc în România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria. Aromânii, cunoscuți de asemenea și ca „machedoni”, „macedoromâni”, „gramoșteni”, „fărșeroți”, „mețovoneni” sau „cuțovlahi”, care trăiesc în Grecia, Republica Macedonia, Albania, România, Bulgaria. Meglenoromânii, cunoscuți de asemenea și ca „megleniți” sau „mogleniți”, care trăiesc în nordul Greciei și sudul Macedoniei. Istroromânii, cunoscuți de asemenea și ca „cicieni” sau „istrieni”, care trăiesc în peninsula Istria din Croația de azi.

Cultura vlahilor

La fel ca și limba, legăturile culturale dintre «Vlahii» nordici (românii) și «Vlahii» sudici (aromânii) au fost rupte aproximativ în secolul X și de atunci au integrat influențe culturale diferite: cultura română are asimilări provenite de la slavi și mai târziu de la unguri și de la germani (mai ales în Transilvania), iar cultura aromână dezvoltată mai întâi ca o cultură pastorală, a fost influențată de culturile bizantină și greacă.

Religia vlahilor

Religia «Vlahilor» este predominant creștină ortodoxă, dar sunt unele regiuni unde sunt catolici (Istro-Românii din Croația), iar o minoritate din cadrul Megleno-Românilor sunt musulmani.

Gavrilă Aurelia Gabriela