Author Archives: Giorgiana Vlăsceanu

Selecția participanților “Tastes like European Culture” finalizată!

Standard

Astăzi, 05.07.2013 s-a întrunit la Centrul de Tineret FORTES, comisia de evaluare a formularelor de aplicație pentru selecția participanților din cadrul proiectului “Tastes like European Culture”, finanțat de Comisia Europeană prin programul Tineret în Acțiune, comisie formată din: Mateevici Volodea, Marius Neculae, David Daniel, Giorgiana Grozea și Giorgiana Vlăsceanu.

În urma analizării formularelor și a interviului aplicat (atât face-to-face, cât și telefonic), ținându-se cont de profilul participantului conform cererii de finanțare și a fișei de includere a tinerilor cu oportunități reduse*, comisia de evaluare a selectat următorii tineri:

1. Barbu Ana
2. Pleștiu Mihaela
3. Poeană Alexandru
4. Tatu Horațiu-Ștefan
5. Toma Liviu Alexandru

Lista de rezervă (în condițiile în care unul dintre participanții selectați nu mai poate să meargă în proiect, îl va înlocui, în următoarea ordine):
1. Perju Lucian
2. Coșerea Valentin
3. Ibrac Alexandra

* Menționăm că în acest proiect ponderea tinerilor cu posibilități reduse a fost 4 din 5.

Eventualele contestații vor fi depuse online pe adresa office@atcesr.ro, în maxim 48 de ore de la publicarea anunțului pe site-ul și blogul ATCE Speranța Râmniceană și soluționate de comisia de selecție până pe data de 08.07.2013, orele 18:00.

Vă mulțumim pentru aplicații și vă urăm mult succes în activități!

Echipa TEC

Advertisement

Picătură de artă urbană – ed. a II-a – PAINT YOUR BRAIN

Standard

Omuleții CJE-iști și vlahuțiștii, împreună cu FORTES, promovează participarea activă și arta urbană și vă invită la activitatea principală a proietului Picătură de artă urbană – ediția a II-a numită PAINT YOUR BRAIN, Concursul de graffiti din 19 iunie.

Se caută 20 de tineri preocupați de lumea graffiti, ce sunt creativi și au abilități artistice, elevi într-o unitate de învățământ buzoiană, ce doresc să schimbe fața graff-urilor, de la vandalism la artă.

Această activitate este activitatea principală a proiectului „Picătură de artă urbană – ediția a II-a ce are în acest an numele de PAINT YOUR BRAIN (PYB) , finanțat de Consiliul Local Municipal Ramnicu Sarat.

Zona noastră a Buzăului sunt multe persoane ce au talent. Acest proiect își propune să aducă partea de artă urbană în prim plan și să arate că tinerii pot combate scepticismul anumitor persoane care consideră această mișcare ca fiind o mișcare ce ține de vandalism. Proiectul se va defășura în aer liber, pe 19 iunie, iar participanți vor afla dacă au o temă prestabilită sau nu.

Cum puteți să vă înscrieți?
Simplu. Pentru a putea participa trebuie doar să completezi aplicația ce o găsești aici. Fii creativ și vei avea de câștigat!

Selecția va fi făcută de echipa PYB.

Persoana de contact este Giorgiana Vlăsceanu: vlasceanu.giorgiana@gmail.com, 0767490923. Pentru întrebări, sugestii nu ezitați să ne contactați și pe pagina de facebook a Consiliului Județean al Elevilor Buzău, Consiliul Scolar al Elevilor CNAV sau FORTES.

Te așteptăm să te mândrești cu talentul tau!

Echipa PYB

Next Top Model în Râmnicu Sărat – Interviu cu Liviu Ionescu, directorul Agenției de Modele MRA

Standard
1. Ce v-a determinat să veniţi tocmai într-un oraş atât de mic precum Râmnicu Sărat pentru preselecţii ?Am ales câteva oraşele în această caravană în care nu numai că nu am mai fost noi niciodată, noi însemnând Next Top Model şi însemnând şi agenţia MRA, care, în paranteză fiind spus, există de 20 de ani… pentru că eu nu sunt la curent că în Râmnicu Sărat sau Turnu Măgurele să fi fost vreodată o agenţie din Bucureşti care să facă o caravană de nivel naţional.
Am venit în speranţa că putem găsi feţe cărora să le oferim şansa de a veni, pur şi simplu, muntele la Mahomed ’’ ca să zic aşa, aşa am putea interpreta.

2. Înainte de a începe preselecţiile, când aţi intrat în Râmnicu Sărat ce impresie v-a făcut orăşelul nostru?

Nu am apucat… nu, chiar nu am apucat să îmi dau seama, sunt şi străzile puţin întortocheate încât până să ajungem aici la Casa de Cultură nu am apucat să îmi dau seama. Eu Râmnicu Sărat îl cunosc doar pe şoseaua E85 sau cât e… şoseaua Buzau-Focsani. Nu, chiar nu cunosc nimic despre Râmnicu Sărat, însă tind să cred că locuitorii sunt oameni inimoşi.
Să vă povestesc cum am ajuns să facem aici la Casa de Cultură preselecţiile. Pe internet am găsit la un moment dat câte ceva despre Casa de Cultură, din păcate nu găseam numărul de telefon sau era un număr de telefon Romtelecom care nu mai există.Şi astfel am sunat la Primărie şi de la Primărie ne-au dat numărul nou al Casei de Cultură şi am reuşit să vorbim cu directoarea care a fost extraordinar de amabilă. În fine ne trebuia o locaţie unde să desfăşurăm preselecţiile, şi doamna a fost foarte inimoasă şi ne-a propus să le facem la Centrul de Tineret care mi se pare o iniţiativă extraordinară pe care nu am mai întâlnit-o în alte oraşele în genul Râmnicului. Deci oamenii sunt super OK, chiar şi cei pe care i-am oprit pe stradă să îi întrebăm pe unde e Casa de Cultură. Sunt oraşe unde lumea e mai puţin receptivă, când văd o maşină de Bucureşti se uită mai ciudat.

3. Aici la Centrul de Tineret este locul unde se poate spune că sunt luate iniţiativele şi majoritatea sunt puse în aplicare. Ce aţi sugera dumneavoastră unei astfel de asociaţii?

Nu aţi încercat să faceţi nişte cursuri de manechine, mă rog nu manechine în sensul de a fi plătite, eu nu sunt de acord cu astfel de lucruri, dar un fel de şcoală de bune maniere, hai să o numim aşa, care poate include, de ce nu, şi nuanţe de modelling, de modă, de conduită?

4.În legătură cu acest lucru, modellingul, meseria de model în general, ca simplă locuitoare a acestui orăşel vă spun sincer că sunt foarte multe fete frumoase aici, însă ele şi familiile lor sunt foarte reticenţi în privinţa acestei lumi – pentru că practic este o lume distinctă de cea pe care o trăim noi zi de zi . Sunt fel de fel de bârfe şi concepţii despre modelling şi modele în general. Ce părere aveţi despre această reticenţa, în unele cazuri chiar teama, a fetelor din ziua de azi de această meserie?

Eu sincer nu cred că există o tânără care nu şi-ar dori în adâncul sufletului ei şi a minţii ei să devină topmodel. Însă eu cred că o explicaţie este mai degrabă o lipsă de curaj. Nu atât o teamă ci pur şi simplu lipsă curajului, pentru că după ceea ce trăieşte o persoană în emisiunea Next Top Model nu pot vedea care ar fi teamă. Adică nu am niciun dubiu că nu poate exista ceva ce s-ar putea transforma într-un necaz sau în ceva neplăcut. Deci nu, din punctul acesta de vedere nu exista niciun dubiu, însă mai degrabă lipsa de curaj, altfel nu.
Uite, eu, prin intermediul vostru lansez o provocare celor care n-au venit azi şi care ştiu că ar putea avea şanse, să vină în alt oraş, şi chiar şi la Bucureşti când facem castingul naţional. Nu le opreşte nimeni. Noi am venit în aceste oraşele tocmai ca să le putem oferim fetelor şansa la ele acasă. Dacă nu au putut, dacă nu au avut timp, sau dacă nu au avut curaj, sau nu au venit din diverse motive pot să vină în alt oraş pur şi simplu.

5. Cum vi s-au părut până acum puţinele fete care au venit azi la preselecţie?

E un nivel mediu peste mediu din punctul de vedere al modeling-ului, cu siguranţă o să fie cel puţin 2-3 fete pe care intenţionez… pe care o să le chemăm în următoarea etapă la Bucureşti unde va fi şi Cătălin Botezatu… Eu zic că există potenţial în acest oraş, ceea ce eram şi convins.

6. Care sunt standardele dumneavoastră în modelling? După ce vă luaţi în această meserie?

Păi trecând de etapa aceea cu criteriile fizice pe care le ştie toată lumea, cel puţin la Next Top Model avem un barem de înălţime de peste 1, 72 m, anul acesta suntem mai drastici ca în primele 2 ediţii. Pentru 1,72 şi pentru 16 ani dimensiunile acelea clasice – 90-60-90 – de care este bine să se apropie fetele cât de mult, sunt standardul. Însă este şi o chestie de personalitate care trebuie luată în calcul foarte serios.

7. Îmi puteţi spune vă rog de ce tocmai aceste dimensiuni?

În primul rând această emisiune are ca scop declararea unei câştigătoare care va încasa un premiu în valoare de 70.000 de Euro – este un contract de modeling cu agenţia noastră, deci se vrea a se găsi un model român, o tânără speranţă care să ajungă un topmodel internaţional. Ori cu alte cuvine eu cred că ne raportăm nu numai la anumite criterii care există la momentul acesta în Bucureşti de exemplu la nivel naţional, ci a celor de la Paris, Milano, New York.
Deci nu putem să avem unităţi de măsură diferite la Rm. Sărat, la Bucureşti şi la Paris. Trebuie să fie aceeaşi unitate de măsură, aceleaşi criterii, pentru care acea fata, dacă o există aici sau în altă parte, să poată să îndeplinească acel contract de 70.000 de Euro.

8. Dumneavoastră ca agent care practic trăieşte în lumea aceasta a modelingului, din punct de vedere profesional vă întreb, cum preferaţi un model? Avem modelul zilelor noastre, şi aici mă refer la modelele acelea foarte slabe care defilează pe catwalk-urile din Londra sau Paris şi cele ale anilor ’90 care erau femei cu forme.

Deci în momentul ăsta pe plan internaţional se evidenţiază o revenire la un look clasic. Look clasic însemnând acea frumuseţe clasică. Recognoscibilă pentru toată lumea gen, ca să îţi dau un exemplu, Claudia Schiffer. Adică nu cred că dacă aţi arăta poza Claudiei Schiffer unui număr de… hai să spunem 10 persoane nu toate ar spune: “dom’le e o femeie superbă”. Asta înseamnă că tipologia aceea de model cu o frumuseţe ciudată, atipică poate chiar unisexuală, acea tipologie începe să dispară din modelingul internaţional, sau în orice caz începe să se estompeze.Pe de altă parte… asta cu slab-neslab, 90-60-90, nu e deloc slab. A avea un bust de 90 vă spun eu că sunt foarte puţine manechine care se pot lăuda cu un bust natural de 90. Ăsta pe de-o parte…60 în talie… într-adevăr româncele au o talie destul de mare, adică de obicei este peste 62 şi asta din cauza generaţiilor acestea de fast-food, iar la şolduri, care este poate cea mai sensibilă măsură din această siluetă, într-adevăr 90 este o măsură aş numi-o eu cred că de bun simţ. Asta pentru că majoritatea fetelor românce au peste 92, ceea ce este până la urmă o problemă de alimentaţie, de lipsa sportului şi aşa mai departe. Însă un manechin slab este cel care are de exemplu 82-59-87 aceasta este o măsură din care poţi spune că da, acesta este un model slăbuţ… dar încolo un model de 90-60-90 nu e slab, ci unul care arată foarte bine gen Catrinel Menghia care nu este grasă, dar nici slabă, este sexy şi frumoasă în acelaşi timp.

9.În zilele noastre fetele, din ceea ce se vede, unele sunt prea slabe altele sunt prea grase, nu sunt foarte multe care să fie între, să fie de o măsură potrivită acestei meserii şi de aceea ele au o încredere în ele foarte scăzută. Nu sunt încrezătoare în propriile forţe şi ca să facă acest pas către Next Top Model trebuie mai mult decât împinse de la spate.

Am văzut că se pune foarte mult problema anorexiei în ultimul timp. Eu am următoarea declaraţie de făcut: în primul şi-n primul rând eu în viaţa de zi cu zi, cu atât mai mult în agenţia noastră, eu văd foarte rar, dacă nu aproape deloc, fete anorexice, ca să ne lămurim. Se vorbeşte atât despre anorexie de parcă ar fi la fiecare colţ de stradă câte o anorexică. Ceea ce nu este adevărat. Punctul 1. Punctul 2: chiar dacă ar fi şi 0,0001% anorexice în România, în raport cu câte obeze sunt, ca să nu zic… şi aici sunt vehement chiar… câte grase, obeze, supraponderale – haideţi că să fiu drăguț – să mă ierte Dumnezeu, nu că aş prefera să fie mai multe anorexice, dar aici este o mare problemă de alimentaţie în sensul supraponderal, deci în sensul de plus nu de minus. Asta este pe de-o parte. Pe de altă parte cred că foarte multe fete nu au încredere în ele şi nu se simt bine în pielea lor, până la urmă că sunt slabe, că sunt grase nu contează… de altfel este unul din motivele pentru care multe fete, care nu fac poate parte neapărat din acele frumuseţi evidente pentru toată lumea nu, vin către modeling.

10. Tocmai aceasta este problema. Modelingul, de fapt mass-media care promovează femeia perfectă din punct de vedere fizic. Acestea sunt considerate cauzele de la care pleacă toată această nesiguranţă şi nemulţumire faţă de propriul corp a fetelor din zilele noastre.

Nu, este greşit. Vă spun eu cine le determină să creadă asta: colegii din liceu. Poate ce spun eu acuma poate părea ciudat, însă, şi mă adresez tineretului, liceenilor în general: ia gândiţi-vă voi mai bine şi o să vedeţi de fapt că cei care fac clasamentul frumuseţii, deci cu alte cuvinte cine este “mişto”, ca să nu zic “bună”, să-mi ierte audienţa expresia, cine este… cine arată bine, hai să o numim aşa, cine arată bine în liceul nostru: Vlahuţă, Ştefan cel Mare… whatever, Colegiul Economic sau cum s-o fi numind Liceul Economic… păi vă spun eu: băieţii sunt cei care fac acest clasament şi de obicei acele feţe băţ mai degrabă înspre Pamela Anderson decât înspre… bat, nu zic că sunt, tind mai mult înspre Pamela Anderson decât înspre Elena Băguci… ca să dau un exemplu, sau Laura Giurcanu. Laura- câştigătoarea Next Top Model – eu sunt convins, de altfel ne-a şi declarat chestia asta, că la ea în liceu nu era considerată ce-a mai frumoasă. Deci cu alte cuvine, haideţi să nu dăm vina pe modă şi pe modeling, că modelingul nu face altceva decât să promoveze ceea ce este cu adevărat la modă. Daţi drumul pe canalul Fashion TV şi o să vedeţi cine sunt modelele profesioniste. Sau… nu ştiu, uitaţi-vă într-o revistă de modă. Sau să vă dau un alt exemplu că să fiu şi mai explicit: duceţi-vă la balurile de boboci ale liceelor din România şi o să vedeţi cine câştigă miss boboc. Eu nu zic neapărat că ar trebui să câştige Laura Giurcanu, dar pe Laura Giurcanu poate foarte uşor să nu o vedeţi ca pe o participantă. De ce nu o vedeţi… sau de ce nu o s-o vedeţi la preselecţia de la Râmnicu Sărat? Pentru că ea în liceu nu este considerată o fată foarte frumoasă… ca să nu zic printre primele 4-5 cele mai frumoase din liceul acela. Pentru că: e poreclită girafă, slăbănoagă, sau mai ştiu eu cum. De ce… pentru că feţele în modă sunt înalte, trebuie să fie slăbuţe şi trebuie să fie interesante în primul rând, poate chiar mai degrabă decât a fi frumoase. Bineînţeles că pe o fata evident de frumoasă nu o da nimeni pe uşă afară, dar alea sunt puţine, nu sunt toate, sunt doar o parte. Ori prin consecinţă, ea nefiind situată în această categorie de cei din jurul ei, ea nici nu ştie că ar fi bună de modeling. Poate că-şi pune întrebarea “Dom’le oare oi fi bună de modeling?… Dar mi-e ruşine să mă duc la selecţii.”
Şi ăsta este fenomenul până la urmă. Nu îşi fac curaj, şi e o chestie până la urmă de atmosfera din liceu… de exemplu de ce la această preselecţie 80% au fost fete din Liceul Ştefan Cel Mare şi doar una de la Colegiul Vlahuţă? Poate să-mi răspundă cineva la întrebarea asta? Din toţi tinerii din Râmnic, de ce?

Acum depinde de fiecare persoană în parte, de ceea ce acele fete de la Colegiul Al. Vlahuţă au în plan pentru viitorul lor şi depinde şi de ceea ce gândeşte fiecare despre această meserie. Poate fetele liceului Alexandru Vlahuţă nu au în plan modelingul ci o carieră în avocatură, medicină sau alte ramuri ale secţiilor realului, nu cel al modelingului, şi cu atât mai puţin al showbiz-ului.
Eu cred că… haide să zicem sunt mai descuiate la minte fetele din liceul Ştefan Cel Mare? Să vă lămuresc… modelingul nu exclude niciun fel de activitate şcolară făcută performant sau normal. Nu exclude nici pe departe vreo activitate sportivă sau orice altceva de altă natură extra-scolara. Mai ales modelingul de calitate. Da? Vorbim de modelingul de calitate. Ba din contră, modelingul, nu mai vorbesc de modelingul internaţional, aşa cum vrea să promoveze Next Top Model, este o oportunitate de a deschide noi orizonturi.Ca să mă ierte Dumnezeu, fetele acestea – Laura Giurcanu de exemplu – nu s-au dus în Afganistan să-şi desfăşoare contractul de 70.000 de Euro, sau Ema Dumitrescu, ci s-au dus la Paris, Milano, New York. Ehhh… WAKE UP tinere râmnicene!!! Sau tineri… asta ca să nu mai vorbim că n-a venit decât un singur băiat parcă ziceai că e rătăcit săracu’.

Acum sincer vorbind, poate ca fetele care nu au venit şi chiar şi cele care au luat cale întoarsă azi de la preselecţii nu iau în serios meseria de model neconsiderând-o ca fiind durabilă.
Este o prostie… ai văzut tu că fotomodelele românce, precum Catrinel Menghia, îşi fac griji sau mai nou Mădălina Gheena, care zilele trecute a fost la Antena 3 unde a dat un mega interviu, aţi văzut-o pe vreuna că îşi face griji că o să fie la şomaj cumva? Şi cu asta am spus totul. Ce am vrut să spun… haideţi că să traduc pentru toată lumea: modelingul făcut la un nivel înalt, pe lângă nişte material profesional făcut pe moment, care mă rog se poate ridica şi la 7 zerouri, în Euro fie vorba între noi, aduc oportunităţi de carieră şi de cariera de orice fel – în industria de modă, în industrii conexe şi aşa mai departe – fabuloase.
Care este problema? Trebuie neapărat să ajungi profesor, doctor docent în matematică? Cineva ajunge şi profesor, doctor docent în matematică, şi olimpic, şi cineva ajunge şi cel mai bun fotograf din România, altul ajunge cel mai bun stilist, sau editor din România şi aşa mai departe. Altul ajunge redactor şef la revista Elle, chiar venind vorba redactorul şef de la revista Elle este un fost model internaţional. De exemplu… o fi rău, o fi bine? Nu mă avânt în a spune că e mai bine să fii academician decât redactor şef la Elle România, Doamne fereşte, dar asta nu înseamnă că… cu alte cuvinte de exemplu cele din Vlahuţă ar putea considera că a face modeling este o subcultură. Nici că modelingul ar fi o cultură dar nici nu e o subcultură… deci ca să traduc pe înţelesul tuturor în niciun caz modelingul de calitate nu este un domeniu în care să-ţi fie ruşine că lucrezi. Doamne fereşte! Cine gândeşte aşa înseamnă că este de pe altă planetă!
Nu e vorba de asta. Aici este vorba despre o diversitate de opinii. Fiecare cu concepţiile lui… acum nu o să puteţi schimba modul de a gândi a tuturora.

11. Pentru final, ştiu că acest lucru se face la începutul unui interviu însă cum curiozitatea a luat-o înaintea conduitei obişnuite a unui interviu, vreau să vă rog să vă prezentaţi acum la sfârşitul acestuia.

Sunt Liviu Ionescu, directorul Agenţiei de Modele MRA, noi suntem şi cei care oferim şi premiul de 70.000 de Euro, sunt membru al juriului Next Top Model.

Ce sfat aţi da adolescenţilor din Râmnicu Sărat şi nu numai, adolescenţilor din zilele noastre?

Trebuie mai mult CURAJ. Să facă mai mult sport, să mănânce mai puţin fast-food, să încerce să aibă cât mai multe activităţi extrașcolare mai degrabă decât să stea prea multe ore înfipţi în computer sau ştiu eu ce alte prostii. Cam ceea ce face şi centrul vostru de tineret din Râmnicu Sărat. Să se implice! Că tot am văzut aici un poster pe care scrie Implică-te!

Vă mulţumesc mult pentru timpul dumneavoastră şi pentru răspunsurile dumneavoastră!
Vă mulţumesc şi eu!

Andreea Iosef

FORTES pentru râmniceni

Standard

Federația Organizațiilor Râmnicene de Tineret Educație și Sport

implementează în perioada următoare trei proiecte finanțate de Consiliul Local Municipal Râmnicu Sărat și anume: Picătură de artă urbană ediția a II-a PAINT YOUR BRAIN, Râmnicu Sărat susține sportul de performanță și Voluntar pentru comunitate. 

Picătură de artă urbană ediția a II-a PAINT YOUR BRAIN constă într-un concurs de graffiti realizat pentru tineri liceeni. Revenim cu detalii.

Râmnicu Sărat susține sportul de performanță – este un proiect ce încurajează sportul, mai ales că anul 2012 este Anul European al Sportului pentru Tineri. În cadrul proiectului prima acțiune s-a desfășurat – Cupa de dans Sportiv ediția a III-a, iar cea de-a doua se va realiza în luna mai în memoria sportivului râmnicean Melu Mustață – Cupa „Melu Mustață”.

Voluntar pentru comunitate – Acest proiect se va derula pe tot parcursul anului 2012 și va marca principalele zile ale tineretului, respectiv Săptămâna Națională a Voluntariatului, 2 mai – Ziua Tineretului și 1 iunie – Ziua Copilului; Concursul de Matematică „Speranțe Râmnicene”. Vom revenii cu detalii pe parcursul desfășurării proiectului.

Proiecte locale

Standard





ATCE – „Speranța Râmniceană”
desfăşoară începând cu luna aprilie 2 proiecte finanţate de Consiliul Local Rm. Sărat, acestea fiind Micul Jurnalist – follow-up  2012 și After school – informaticianul de mâine.

Micul Jurnalist are ca scop realizarea lunară a revistei „Supliment de TIA” și organizarea de cursuri pentru formare în meseria de jurnalist a 15 tineri râmniceni ( Cursuri – Jurnalism, Fotografie, Grafică și design, Elemente de marketing și Antreprenoriat).

After school – informaticianul de mâine  este un proiect ce își propune formarea a 20 de tineri râmniceni în utilizarea calculatorului în scop antreprenorial. În cadrul acestuia vor fi cursuri de grafică și design pe platforme web – site, cursuri de utilizare a soft-urilor audio-video, de editare fotografie ( Photoshop, Illustrator, Corel Draw), cursuri de marketing și antreprenoriat online.

La aceste două proiecte – cursuri vă puteți înscrie la Centrul de Tineret sau aici.

Resursele necesare vor fi asigurate de către organizaţie.
Parteneri: FORTES, Consiliul Județean al Elevilor Buzău, AT VIA,  AT. ONIX, Muzeul Municipal, Casa de Cultură, “Sensul Râmnicean”, Dugheana de Printuri.
Vă invităm alături de noi cu drag și spor!!!

Karaoke party

Standard

Omuleții Asociației de Tineret Cultură și Educație – „Speranța Râmniceană” , împreună cu partenerii, vă invită la un eveniment marca ATCE-SR – KARAOKE PARTY.

Începând cu orele 20.00 în cadrul Centrului de Tineret FORTES ne propunem să întâmpinăm primăvara într-un cadru nonformal și cu ceva note muzicale.

Vă așteptăm alături de noi!
LET’S PARTY!!!